Esthero

Esthero este o solistă/compozitoare din Canada ce folosește un amestec de chitară clasică, trompete, hip-hop (prin scratch-uri și loop-uri), strings. Se aseamănă cu Portishead și Bitter:Sweet în privința instrumentalului, iar vocea îmi aduce aminte și de Sade pe alocuri.

Numele de Esthero se poate referi atât la ea ca artist solo cât și la duo-ul ei cu producer-ul Doc McKinney. Are două albume lansate: Breath From Another (1998) și Wikked Lil' Grrrls (2005), iar acum lucrează la Everything is Expensive.

De pe primul album, îmi plac mult „Breath From Another”(mult spre hip-hop), „Country Livin' (The world I know)” și „Heaven Sent”. Mai ales chitara de pe ultima melodie menționată.






Al doilea album îmi aduce aminte de Bitter:Sweet, însă este destul de variat și el (ascultați „Wikked Lil' Grrrls” și apoi „Melancholic Melody” unde o dă în jazz curat).

Amstrong

Dacă de Antenne am fost destul de încântat, Amstrong (trupa din care pomenisem că se trag Antenne) nu mi-a lăsat o impresie deloc plăcută. Am ascultat albumul Sprinkler (1998) de la ei; dacă în primele minute am fost impresionat de sound-ul trupei, după ce am ascultat integral albumul odată n-am mai reușit să-l mai ascult încă odată cap-coadă. Majoritatea melodiilor sunt extrem de repetitive. De exemplu, prima melodie din album, „Everyday”, devine enervantă mai ales datorită unui loop cu tente de industrial (cu toate că sunetul agresiv este destul de impresionant la început) peste care variează niște synth-uri. Chiar dacă apar și niște tobe și vocalul mai târziu, melodia în ansamblul ei este mult prea lungă ( 7:36 ) pentru „cât are de spus”.

Din păcate nici restul albumului nu este impresionant, continuă în același ton - repetitiv, monoton - în cadrul unor melodii prea lungi. Melodii ceva mai „răsărite” ar fi: